News ma SocietyNatura

Tupu ae George - o le sui na o se ituaiga tinei

I ai i latou i lo tatou lalolagi paneta, e maua ai i lena e le faigofie. I totonu oi latou o le Islands Galapagos, o loo i le Vasa Pasefika. o le teritori o lenei o Ecuador. O le lauiloa aumai i latou ola iinei ituaiga seāseā maua, o manu ma reptiles. Ala i le asiasi lenei tulimanu matagofie o le lalolagi i le 1835, na oo mai Charles Darwin e mafaufau e uiga i le foafoaga o le galuega lauiloa "O le Amataga o Ituaiga." Ui i lea, sa ia faamatalaina ai o loo maua i le motu o laumei e tele, e pei o maua i le 1972 vaega toto mo suesuega o le tane, na tupu ae lona igoa George.

I le 1959, na faasilasila mai Ecuador le foafoaga i le Islands Galapagos National Park. I le tausaga lava ia faavaeina ma le Faavae Charles Darwin, lea muamua sa tatau ona sao i le faasaoina o le siosiomaga faalenatura o tulaga ese i le lotoifale. I aso nei, o loo faafoeina suesuega faamoemoe saienitisi i le suesueina o le ituaiga seāseā maua, o Flora ma fauna e ola i le Galapagos. O lenei tupe ua i ai se nofoaga o suesuega i se tasi o le motu. E tausia o ia tupu ae George. Aua e te ofo e iai se igoa e le masani ai. O le igoa o le laumei sa i ai i le mamalu o le lauiloa le tagata autu e Amerika George Gobel.

Seia oo mai talu ai nei, na manatu lenei o le sui mulimuli o le nifo elefane tinoese subspecies Abingdonskaya, ae e saienitisi o aso nei suesuega ua faaalia e tatau ona i ai pea le paneta tagata e tutusa o uiga tau kenera ma ia.

Mo ni nai tausaga i le paka, lea sa ia tausia tupu ae George, ma taumafai e maua mai ai fanau. faamanuiaina toetoe lava taimi e tasi. Ola faatasi ma ia i mai fuamoa faataatia ai se laumei pa na fofoa talavou. ua tuuina i latou i se incubator ma tulaga lelei mo le saogalemu sili atu. Ae sa le o lelei ana le embryos. E tusa ai ma saienitisi, sa unfertilized le fuamoa.

E ui lava o loo talitonu o le malosi e toe maua ai le ituaiga laumei e le maua i luga o le 200 tausaga, ae o le taimi sa leai se vavega. maliu tupu ae George, ma tumau o le sui na o lenei ituaiga.

E talitonu na tafiesea nei reptiles e uiga i le 150 tausaga ua mavae. Pepa aloaia a le taimi e faaalia ai e faaaoga e le faitau aofai o tagata i le lotoifale i latou mo meaai, ma le auvaa, valaau atu i le motu, sa latou le averse e aai ai delicacies. Seila taʻua laumei ola apa, ona ua latou le mafai ona mo se taimi umi i ai i le taofi aunoa ma se meaai ma vai. taitaiina atu ai i latou faaumatiaga lenei mea o se ituaiga.

Ae paga lea, e ui lava i le uiga faaeteete, ma maliu tupu ae George. Laumei, e tusa ma saienitisi, tau le taunuu lona tulaga maoae o le selau tausaga. E tusa ai ma tagata tomai faapitoa ua talitonu o ia maliu ona o mafuaaga faalenatura, ma e le o mafai ona e tuua fanau tua.

I le faataitaiga a nei reptiles mafai ona seia oo i tua i le mamao e amio faavalevalea ma sauā tagata. Ina ua maea uma, afai e lē mo le faaumatiaina o le meaai, e mafai ona i ai le manatu i le lalolagi, ma i lenei aso, o tagata faamemelo i lona longevity ma le tele o loo i laumei uma i le lalolagi.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 sm.delachieve.com. Theme powered by WordPress.