Soifua maloloinaFaamai ma Tulaga

Enuresis i tama ma teine

Enuresis e faamatalaina i le involuntary urination, e masani lava e tupu uma i le po, o le fanau, o le na tatau ona mafai ona pulea ai le gaoioiga o lona tagāmimi. Tele o suesuega faaalia ai enuresis - e le o se faamaʻi, ae o se ituaiga o tulaga tau soloaiga le va o le le lava o le avanoa ma le pulea o faiga physiological.

le mafai ona e saʻo fuafua tagata tomai faapitoa o le tapulaa tausaga e vavaeeseina incontinence urinary, lea ua manatu e masani ai mo se tamaitiiti, ma le enuresis pathological. E talitonu afai e oo i le lima tausaga o se tamaitiiti, pea e le mafai ona pulea urination, e faia e lagona e tuuina atu enuresis taua togafitiga ma mafaufau ai ua avea o se pathology e manaomia ai faafomai. Lenei faafitauli e masani mo le 15-20% o le taʻi lima tausaga ma 7-12 matutua%. I tulaga e le masani, e mafai ona tupu incontinence urinary i tamaiti i lalo o le 12 tausaga, i seāseā ona maua - talavou i luga i le 18 tausaga. I le enuresis taimi lava lea e tasi i le tama e atiina ae i 1.5-2 taimi soo nai lo teine. O tagata e pei o se tamaitiiti sa i ai se faafitauli e mafai i le avea ma tagata matua oo i nisi taimi i ai.

Enuresis i tama ma teine: o le mafuaaga autu

  1. A o tatou iloa uma, pepe urination tulafono faatonutonu o le nofoaga autu o tuasivi, o lea e tupu involuntarily. I le tausaga e lua i le lima tausaga o se tamaitiiti o loo faia i le nofoaga autu o le faiai o urination, lea ua amata e fegalegaleai ai ma le nofoaga autu o tuasivi, e mafua i le faagasologa faifaimalie o le avea atoatoa ma togafitia urination. Pe a leai se fesootaiga i le va o le nofoaga autu, i le leo o le tagāmimi ua gau ma atiina ae enuresis (autu).
  2. O nisi urology ma faamai pipisi e mafai ona faatupuina le faatumauina urinary faaumiumi, enuresis ma e mafai ona e atiina ae i luga o lona talaaga. O lea, enuresis i tamaiti e mafai ona balanoposthitis tatau ona totogi, ma le teine - vulvovaginal.
  3. Afai o lenei faafitauli o se tasi o matua, lea o le avanoa o se tamaitiiti e faateleina ai. ua faamaonia ai Studies le mea moni e faapea bedwetting e mafai ona tupu ona o predisposition tau kenera. Enuresis i tama sili masani ona tupu, e aofia ai ona o le mea moni e faapea vala tuʻufaʻasolo mai i tupuaga latou i ai se aafiaga e sili atu nai lo teine.
  4. e mafai ona faatupuina se puapuaga faalemafaufau enuresis (lona lua). I lenei tulaga, o le atiina ae o se taunuuga o le aafiaga i luga o le tamaitiiti o se vala o le popole, mo se faataitaiga, le siitia atu, teteaga o matua.
  5. e mafai ona tulai mai foi Enuresis i tama ma teine ona o se moe leo. O nisi fanau e vave momoe e le lava nofo i luga pe a le uunaiga e urinate.

enuresis togafitiga

enuresis Nocturnal i tama e manaomia ai togafitiga o le lava lea e tasi e pei o lena o le teine. Fanau tofia se faapitoa pulega inu, aveesea intake suāvai mulimuli ane nai lo le lua itula ao lei moe. E masani lava o le faafitauli o loo mafua mai i le toilalo i le faasoasoaina o vasopressin (a hormone), i le tulaga lenei, ua tofia i tamaiti ina ia maua lona analogue gaosi - desmopressin e togafitia enuresis (tama, atonu e sili atu le umi togafitiga). Afai ei ai se enuresis neurotic manaomia faasaʻoga mafaufau e faaaoga vitamini ma le faaaogaina o fualaau faasaina e mafai ona faaleleia atili metabolism faiai. E tatau foi ona togafitiga atoa e aofia ai ma le togafitiga physiotherapy, e aofia ai fofō ma sauniga faapitoa. e le tatau ona galo i matua o le togafitiga o enuresis - o se faagasologa umi, ma o lea e le o faamoemoe mai le togafitiga taunuuga vave. Ia onosai ma ia e lē tuu atu uunaiga i le tamaitiiti, pe mafai foi ona faigata le faagasologa o togafitiga.

Similar articles

 

 

 

 

Trending Now

 

 

 

 

Newest

Copyright © 2018 sm.delachieve.com. Theme powered by WordPress.